Fenomenul prostituției din România se adaptează rapid la dinamica societății moderne, mutându-se aproape integral în mediul online. Această schimbare face activitatea mai puțin vizibilă în spațiul public și totodată mai greu de monitorizat. Totuși, statisticile oferă o privire de ansamblu asupra dimensiunii problemei, relevând o corelație între prostituție și nivelul de dezvoltare economică al județelor.
Bucureștiul se află în fruntea clasamentului, cu aproximativ 4.494 de persoane implicate. Alte județe cu economii puternice, precum Cluj (1.239), Brașov (1.154) și Timiș (1.126), se numără printre cele cu activitate intensă. În contrast, județele mai puțin dezvoltate, ca Sălaj și Covasna, înregistrează cifre semnificativ mai mici, cu doar câteva zeci de lucrători sexuali.
Bacăul se situează la mijloc, cu 452 de persoane active în domeniu. Această poziție se datorează, probabil, mixului de urbanizare și dezvoltare economică, plasând județul în urma unor zone mai mari precum Iași sau Galați.
Specialiștii observă că străzile nu mai sunt un decor obișnuit pentru această activitate, care acum se promovează și desfășoară pe platforme online și în locuri private. Mobilitatea internă a celor implicați în aceste activități rămâne ridicată, în căutarea unei baze de clienți mai diversificate.
Din punct de vedere legal, deși prostituția nu este incriminată din 2014, proxenetismul și exploatarea sunt sancționate sever. Solicitarea de servicii sexuale rămâne o contravenție.
Analiza fenomenului pune în evidență discrepanțele regionale și legătura acestuia cu factorii economici și sociali, demonstrând cât de adânc este influențată societatea de astfel de provocări.