Analiză: Cum a obținut Maia Sandu victoria în alegerile prezidențiale din Republica Moldova

Victoria Maiei Sandu la scrutinul prezidențial din Republica Moldova a survenit pe fondul conștientizării pericolului de către alegătorii pro-occidentali, care au sancționat în primul tur guvernarea PAS, și a mobilizării diasporei pentru salvarea parcursului pro-european al țării.

Maia Sandu a câștigat detașat alegerile. FOTO: Arhiva personală/Facebook

După primul tur de scrutin și referendum, majoritatea analiștilor politici preconizau o victorie la limită pentru viitorul președinte.

Calculele nu erau favorabile Maiei Sandu, care obținuse 42,45% din voturi în primul tur. 94.000 de alegători optaseră pentru DA la referendum, dar nu votaseră cu Maia Sandu, iar 70.000 participaseră la prezidențiale, boicotând referendumul.

Referendumul pro-european a reușit datorită diasporei. Cheia victoriei Maiei Sandu era tot diaspora, care ar fi trebuit să aducă circa 150.000 de voturi în plus față de referendum, declara analistul politic Cristian Hrituc pentru Adevarul. Maia Sandu trebuia să câștige și o parte din voturile celor 94.000 de alegători pro-europeni care votaseră DA la referendum, dar o sancționaseră pe actuala președintă pentru situația internă din Republica Moldova.

Cum a câștigat Maia Sandu alegerile prezidențiale

Analistul Cristian Hrituc a explicat pentru Adevarul cum a reușit Maia Sandu să câștige alegerile din Republica Moldova cu un procent confortabil, peste 55% din voturi, și ce trebuie să facă pentru continuarea parcursului european al țării, mai ales după alegerile parlamentare de anul viitor, în contextul în care o victorie a taberei pro-ruse ar putea compromite apropierea de UE, la fel ca în Georgia.

Corelând cifrele de la referendum cu cele actuale, înțelegem ce s-a întâmplat. Pentru DA la referendum au optat 751.000 de alegători, iar Maia Sandu a obținut circa 900.000 de voturi. Pe de o parte, a existat un surplus de aproape 60-70.000 de voturi din diaspora. Apoi, diferența o reprezintă cei care au votat DA la referendum, dar nu au votat-o pe Maia Sandu în primul tur, a explicat Hrituc.

În turul doi, voturile obținute de președintă au depășit cu mult cele obținute la referendum. Aici se vede clar că în primul tur a existat un vot de blam la adresa Maiei, o descărcare de tensiune, iar în turul doi, după conștientizarea pericolului, s-a votat pentru salvarea președintei și a parcursului pro-european, arată analistul. Aceste cifre arată potențialul de vot pro-european, dar și nemulțumirile la adresa puterii actuale, resimțite de Maia Sandu.

Hrituc a remarcat o mobilizare puternică în capitală: Chișinăul s-a speriat și a votat pentru Maia Sandu. În special zona suburbiilor capitalei, centura de siguranță, care balansează întotdeauna voturile spre Occident.

Efectul voturilor cumpărate

Hrituc consideră dificil de determinat efectul voturilor cumpărate de Ilan Sor: Nu putem ști dacă acei oameni nu ar fi votat tot anti-Maia Sandu și fără bani. Nu cred că avem un vot mutat dintr-o parte în alta. Gândind analitic, vom avea o măsură reală a efectului. Știrile dintre tururi, privind cele 300.000 de voturi cumpărate, au fost un mesaj bun care a contribuit la emoție și mobilizare. Dar nu știm dacă, în realitate, 50.000 sau 100.000 de alegători au fost mobilizați de banii lui Sor.

Întrebarea relevantă, spune Hrituc, este: de ce s-a permis funcționarea structurii lui Sor, prin care cetățeni moldoveni erau plătiți regulat? Mai mulți jurnaliști din Moldova știau de câteva luni că circa 40.000 de oameni erau plătiți lunar de Sor. De ce nu au intervenit autoritățile?

Ce va trebui Maia Sandu să facă în continuare

Cristian Hrituc susține că, pentru continuarea parcursului pro-european, Maia Sandu și PAS trebuie să înțeleagă că aceasta este o victorie de etapă. Mai e o bătălie de dus anul viitor. Autoritățile din Moldova nu trebuie să se complacă în victorie, ci să continue să se comporte ca până acum.

Analistul a observat în discursul Maiei Sandu de duminică, la miezul nopții, că președinta a înțeles necesitatea schimbării. Hrituc a subliniat pasajul relevant:

În acest scrutin, am văzut vulnerabilitățile proceselor democratice din Republica Moldova, iar prioritatea noastră acum este să le eliminăm. (…) Cea mai importantă reformă este reforma justiției și lupta împotriva corupției. Viteza cu care am mers până acum pe aceste reforme nu este suficientă. Trebuie să schimbăm abordarea, să avem o discuție largă în societate și să venim cu măsuri care să dea rezultate mai repede, pentru a pregăti țara pentru alegerile parlamentare din anul viitor.

Analistul a identificat trei elemente importante pentru noua președintă a Republicii Moldova:

1. Schimbarea poziționării sale față de guvernare. Nu mai trebuie să evite implicarea în politica internă. Maia Sandu s-a ținut oarecum departe de politica internă, concentrându-se pe politica externă. Se pare că a înțeles acest lucru.
2. Reforma partidului PAS. Au fost cele mai grele vremuri din ultima sută de ani: război, pandemie. Acestea pot scuza anumite greșeli administrative, dar nu aroganța și atitudinea superioară. A fost o greșeală punerea la zid a altor adversari politici de dreapta, a susținut Hrituc.
3. Reforma instituțiilor, mai ales pentru eliminarea corupției, dar și în zona instituțiilor de forță care au asistat pasive la activitatea rețelei Sor. Hrituc a amintit câteva greșeli ale PAS: sicanarea lui Ceban, primarul Chișinăului, prin amanarea bugetului primăriei; atacul deputatului Soimaru la adresa bisericii pro-ruse, care a creat teren fertil pentru propaganda rusă și radicalizarea unui electorat; aducerea ministrului de externe maghiar care, în plină conferință de presă, a spus că pe holuri se vorbește negativ la adresa Moldovei și că nimeni nu o vrea în UE; activitatea activistilor PAS în teritoriu, mulți dintre care nici nu au călcat în zonele repartizate.