Ce îți vine în minte când te gândești la Ilfov? O provincie rurală de lângă București? Gândește-te din nou! Peste jumătate din locuitorii Ilfovului s-au născut în alt județ, transformând această zonă într-un punct fierbinte al migrației interne din România.
Miza umană? Pentru mulți, Ilfovul e mai mult decât un loc pe hartă: e promisiunea unui nou început. Acești ‘venetici’ aleg liniștea și spațiul în detrimentul aglomerației urbane, lăsând în urmă orașele și județele natale pentru a face parte din povestea unui hub economic în creștere.
București: Aspiratorul de Talente
Capitala nu e mai prejos. Din 1,7 milioane de locuitori, doar 57,5% s-au născut aici. Bucureștiul, adevăratul epicentru al oportunităților, continuă să atragă și să repatrieze resurse umane din întreaga țară.
Dar nu e singurul. Timiș, cu aproape 37% dintre locuitori provenind din alte zone, și Brașovul, cu peste 32%, confirmă rolul lor ca motoare economice care atrag muncitori și nu numai. Surpriză? Județul Sibiu urmează îndeaproape, cu 24,83% dintre locuitori născuți în alt județ, depășind media națională de 20%.
Polii Statorniciei: Nord-Estul României
În contrast, județe precum Botoșani și Suceava se dovedesc bastioane de statornicie. Aici, mobilitatea este mică, iar populația rămâne predominant autohtonă, funcționând mai degrabă ca bazine de emigrare decât destinații pentru noii locuitori.
Detaliu surprinzător? În Ilfov, Timiș sau Sibiu, femeile migrează mai mult decât bărbații, fie pentru a-și întemeia o familie, fie datorită oportunităților din sectorul serviciilor, care le oferă un avantaj competitiv pe piața muncii.
Pantheoni Internaționali
Dar cum stau lucrurile cu locuitorii născuți peste granițe? Estul României – Botoșani, Iași, Suceava și Vaslui – câștigă la acest capitol, alimentate de migrația din Republica Moldova. Pe de altă parte, județele centrale ca Prahova și Harghita sunt la coada clasamentului, cu procente mici de străini care și-au făcut un cămin aici.