Ce-ai face dacă ai descoperi că o doctoriță a eliberat aproape 200 de certificate false de handicap, iar acum scăpa de orice răspundere penală? Aceasta nu este o poveste de fictiune, ci realitatea din Prahova, unde Viorica Oniga, fosta președintă a Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap, a fost acuzată de fapte grave, dar a reușit să evite o condamnare penală. Tribunalul Prahova a decis că faptele s-au prescris, dar a obligat inculpații să plătească peste 1,5 milioane de lei, reprezentând indemnizații nejustificate. Această hotărâre, deși nu este definitivă, ridică multe semne de întrebare.
Într-un dosar care durează de mai bine de un deceniu, instanța a constatat că intervenția prescripției în cazul Vioricăi Oniga și al altor inculpați înseamnă că nu mai pot fi pedepsiți penal pentru faptele lor. Dar asta nu înseamnă că acuzațiile nu au fost întemeiate. Cu aproape 200 de certificate de handicap eliberate unor persoane care nu îndeplineau condițiile legale, Oniga a fost acuzată că a participat la un sistem corupt în care unele persoane plăteau sume de bani pentru a obține aceste documente.
Fosta președintă a comisiei a fost trimisă în judecată în 2014, după o anchetă a DNA, fiind acuzată că a primit mită pentru a facilita încadrarea unor persoane în grade de handicap fără a avea afecțiuni care să justifice acest lucru. Dosarul a parcurs instanțele timp de mulți ani, iar acum, după ce termenul legal a fost considerat împlinit, statul pierde dreptul de a mai aplica o pedeapsă penală.
Ce înseamnă asta pentru persoanele care au fost prejudiciate? Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Prahova s-a constituit parte civilă în proces cu o sumă totală de 3.073.726 de lei, reprezentând prejudiciul calculat prin plata unor drepturi acordate necuvenit. Dar mai mult de 1,5 milioane de lei rămân nerecuperați, iar instanța a menținut sechestrul asupra bunurilor inculpaților pentru a preveni vânzarea acestora până la recuperarea prejudiciului.
Certificatul de handicap, în sine, oferă drepturi importante, dar în cazul acesta, eliberarea lor a fost un adevărat fiasco. Cazul a stârnit indignare nu doar în rândul autorităților, ci și în rândul persoanelor cu dizabilități care se confruntă cu dificultăți reale în obținerea acestor certificate. Contrastul între persoanele care primesc certificate fără a avea afecțiuni și cei care au nevoie de sprijin real este uluitor.
Acest scandal nu se încheie aici. Decizia Tribunalului Prahova nu este definitivă și poate fi contestată de către procurori, inculpați și partea civilă. Până la pronunțarea unei hotărâri definitive, soluția poate fi schimbată. Cazul ilustrează nu doar diferența dintre răspunderea penală și cea civilă, ci și impactul devastator pe care fraudele de acest tip îl pot avea asupra celor care au nevoie de protecție socială.
În final, ce se va întâmpla cu cei 1,5 milioane de lei? Vor fi recuperați vreodată? Iar mai important, cât de multe alte astfel de cazuri sunt ascunse în umbra acestui sistem?