Adrian Paunescu: Bustul său, o victimă a vremurilor noastre?

Ce-i drept, cum e posibil ca un bust al unui poet să devină subiect de scandal? Adrian Paunescu, figura emblematică a culturii românești, ar putea fi scos din Grădina Icoanei, un loc care i-a fost dedicat cu multă vreme în urmă. Iar întrebarea care răsună în mințile multora este: cine are curajul să conteste moștenirea unui astfel de titan al literaturii?

Se pare că un institut guvernamental a decis că omagierea lui Paunescu în spațiul public ar perpetua nostalgii legate de regimul comunist. Dar cine sunt acești „apărători ai victimelor”? Un IICCMER, creat în 2005, are acum misiunea de a șterge din memoria colectivă tot ce nu se aliniază cu viziunea lor. Cei care au suferit sub regimul comunist merită recunoaștere, dar este Paunescu cu adevărat un simbol al acelei epoci?

Într-o vreme în care mulți tineri descoperă poezia lui Paunescu, cum putem să ignorăm impactul său asupra culturii românești? Cenaclul Flacăra a fost un refugiu pentru tineri, o poartă către muzica și literatura internațională. A fost un om care a avut curajul să vorbească, chiar și în cele mai întunecate vremuri.

Criticile la adresa bustului său nu se opresc aici. De ce nu se îndreaptă atenția asupra școlilor care poartă numele său? Oare copiii care învață la „Școala Adrian Paunescu” devin nostalgici ai comunismului? În loc să construim, noi distrugem. De ce nu se fac mai multe pentru a promova cultura și educația în România?

În anii care au trecut, Paunescu a fost un simbol al rezistenței culturale. Versurile sale au fost un ecou al nevoilor și dorințelor oamenilor obișnuiți. A fost un poet care a scris despre foame, despre suferință, dar și despre speranță. Iar acum, se pare că statuia lui devine o victimă colaterală în lupta pentru o memorie selectivă.

Este ușor să dărâmăm, să ștergem, dar mult mai greu este să construim un viitor bazat pe adevăr și diversitate. Paunescu nu va dispărea, indiferent câte statui se vor dărâma. El trăiește în inimile celor care îl iubesc și îi prețuiesc opera.

Vă îndemn să nu lăsăm uitarea să ne fure moștenirea culturală. Distribuiți această scrisoare și aduceți la lumină adevărul despre un mare poet și un mare român.