Imaginați-vă că vă aflați într-o situație de urgență, iar cel mai apropiat spital nu are medicul de care aveți nevoie. Acesta este coșmarul zilnic al pacienților cu AVC din Ploiești, unde Spitalul Județean de Urgență se confruntă cu o criză severă de neurologi. Cu o populație de aproximativ 750.000 de locuitori, această unitate esențială nu are niciun neurolog de gardă, trimițând pacienții pe drumuri de zeci de kilometri pentru a primi tratamentul necesar.
În fiecare zi, spitalul primește între cinci și șase pacienți cu AVC, dar fără un neurolog disponibil, aceștia sunt evaluați la Urgențe și, după o tomografie computerizată, sunt transportați către Târgoviște, la 50 de kilometri distanță. Asta înseamnă că, în timp ce fiecare secundă contează, pacienții sunt lăsați să aștepte, iar șansele lor de supraviețuire scad dramatic.
Criza de personal a fost agravată de demisiile a patru neurologi după pandemie, lăsând spitalul cu o echipă insuficientă. În trecut, spitalul avea șapte neurologi, dar acum se bazează pe soluții temporare: un medic militar detașat, un neurolog cu jumătate de normă și un pensionar care lucrează doar două ore pe zi. Acestea sunt măsuri temporare care nu pot asigura continuitatea necesară.
De ce pleacă neurologii? Răspunsul este simplu: banii. În sectorul privat, medicii câștigă mult mai bine, nu sunt obligați să facă gărzi nocturne și nu trebuie să se confrunte cu urgențele. În schimb, spitalele publice continuă să plătească aceleași sume ca în 2018 pentru gărzi. Spitalul a încercat să angajeze neurologi, organizând cel puțin cinci concursuri, dar rezultatul a fost dezamăgitor: la trei dintre ele nu s-a înscris nimeni.
Conducerea spitalului a cerut ajutor de la Ministerul Sănătății și autoritățile locale, dar problema rămâne nerezolvată. Deși în Prahova sunt cel puțin 19 neurologi, majoritatea lucrează în cabinete private. Obstacolul? Teama de a prelua gărzi disproporționate. Medicii așteaptă să existe deja o echipă completă înainte de a se alătura. În plus, gărzi suplimentare nu pot fi impuse legal.
Directorul medical sugerează că ar fi necesară o schimbare legislativă: medicii cu cabinete private ar putea fi obligați să ofere un anumit număr de servicii în spitalele publice. Aceasta nu este doar o problemă locală; întregul sistem de sănătate publică este afectat. Spitalul Județean din Ploiești deserveste întreaga zonă, iar spitalele mai mici depind de el pentru cazurile complicate, crescând presiunea asupra unei unități deja supraaglomerate.
În ciuda organigramei care prevede peste 3.700 de posturi, spitalul funcționează cu aproximativ 2.600 de angajați. În 2025, UPU a primit aproape 89.000 de pacienți, iar în primele șase luni din 2026, au fost raportate peste 22.900 de internări. Cazul Ploieștiului nu este o excepție; ilustrează o problemă sistemică: lipsa de neurologi în spitalele publice transformă o urgență medicală într-o cursă contracronometru, unde pacienții cu AVC sunt transportați zeci de kilometri pentru a primi ajutorul de care au nevoie.