![cropped-Untitled-1mc-11[1]](https://24prahova.ro/wp-content/uploads/2024/10/cropped-Untitled-1mc-111.png)
Ce se întâmplă când progresele tehnologice se lovesc de greșeli de calcul? Stocarea energiei în România a explodat, crescând de 8,5 ori în doar un an și jumătate. Dar, așa cum avertizează Dumitru Chisalita, un expert în energie, bateriile prost gândite pot scumpi energia pe care promitem să o ieftinim.
La 1 octombrie, România avea 1.162 MW putere instalată și 2.312 MWh capacitate de stocare. Aceste instalații sunt esențiale pentru a echilibra consumul și producția de energie din surse regenerabile. Dar există un paradox: deși avem un număr tot mai mare de baterii, eficiența lor depinde de cum sunt gestionate.
De ce Bulgaria strălucește pe harta energetică a Europei? După ce a dezvoltat o capacitate de 5,4 GW în baterii, prețurile la energie au scăzut semnificativ, comparativ cu România, care se zbate între progrese și provocări. De la 21% peste media UE în 2024, Bulgaria va atinge doar 8,3% în 2026, datorită unei dependențe mai reduse de combustibilii fosili scumpi.
Dar aici, la noi, povestea este diferită. Chisalita ne aduce cu picioarele pe pământ, explicând că trei greșeli pot transforma stocarea într-o povară. O primă greșeală este să construim pe baza diferențelor de preț de astăzi. Pe măsură ce bateriile cumpără energie ieftină și vând energie scumpă simultan, veniturile se pot comprima.
O altă capcană este alegerea amplasamentelor și orelor de încărcare nepotrivite, ceea ce poate genera congestii și necesită investiții suplimentare în rețea. Nu în ultimul rând, consumatorii pot plăti pentru pierderile unor baterii private, care nu sunt incluse automat în factura lor. În acest context, România trebuie să urmărească lei economisiți în sistem, nu doar MW de baterii instalați.
Chiar dacă avem o capacitate de stocare în creștere, aceasta nu înseamnă automat eficiență. O baterie de 100 MW/200 MWh poate livra puterea maximă doar timp de două ore. Aceasta nu poate acoperi singură zile întregi fără soare sau vânt.
România trebuie să-și ajusteze strategia energetică. E timpul să ne întrebăm: suntem pregătiți să facem pași în direcția corectă sau ne îndreptăm spre un viitor energetic nesigur?
