Ce se întâmplă când o țară care vrea să conducă Europa se află în mijlocul violenței și al protestelor? În timp ce Donald Trump avertizează că civilizația europeană este în pericol din cauza imigrației, imaginile din Franța vorbesc de la sine despre o realitate alarmantă.
Într-o Europă care se străduiește să demonstreze că poate face față amenințărilor externe, protestele din Franța ar putea fi semnalul de alarmă pe care continentul nu și-l permite. Industria se confruntă cu provocări din partea Chinei, iar războiul din Iran lovește direct prețurile la energie. În acest context, Europa se află într-o cursă contra cronometru pentru a-și păstra influența în probleme globale, de la Orientul Mijlociu până la viitorul inteligenței artificiale.
Polarizarea politică a atins un nou apogeu. Protestele studenților, alimentate de nemulțumiri legate de condițiile de muncă și de educație, sunt sprijinite de partide de stânga, cum ar fi La France Insoumise. Aceasta nu a trecut neobservată, stârnind reacții furioase din partea lui Marine Le Pen și a partidului său anti-imigrație, Rassemblement National, care, sprijinit de Trump, are toate șansele să câștige alegerile prezidențiale de anul viitor.
Dar, în mijlocul acestei turbulențe, problema principală a Franței este cu totul alta. Rata natalității scăzute a dus la o proporție mai mare de studenți de origine imigrantă în proteste, dar și mulți studenți francezi albi se alătură acestora. Cu toate acestea, problemele economice sunt copleșitoare: datoria națională a depășit 120% din PIB, iar soluțiile propuse de guvern sunt insuficiente pentru a liniști piețele financiare.
Într-o lume în care costurile de împrumut cresc rapid, Franța se află într-o situație delicată. Spre deosebire de Statele Unite, Franța nu poate tipări bani pentru a scăpa de criză, fiind parte a zonei euro. Reducerile la serviciile publice, creșterea impozitelor și diviziunile etnice nu sunt rețete pentru stabilitate, ci pentru o nemulțumire crescândă și pentru proteste continue.