Diaspora Română și Alegerile: Între Speranța Schimbării și Influența Extremei Drepte

Anul 2024 a fost marcat de un val electoral global, presărat cu proteste și schimbări de paradigmă politică. De la alegerile prezidențiale din SUA, cu revenirea lui Donald Trump, la ascensiunea extremei drepte în Europa, lumea întreagă pare a fi într-o continuă transformare. În acest context complex, diaspora română se află la o răscruce de drumuri, întrebându-se cum vor influența aceste schimbări viitorul României și propriile lor vieți.

Un exemplu relevant este Republica Moldova, unde diaspora a jucat un rol decisiv în alegerea unui candidat pro-european. Se poate repeta acest scenariu și în România? Prezența consistentă a diasporei la vot în ultimii ani sugerează că da. Liviu Aron, neurobiolog și cercetător la Harvard, subliniază importanța diasporei în alegerile prezidențiale anterioare și își exprimă speranța că acest lucru se va repeta:

„Diaspora română vrea un candidat care să reprezinte România și imaginea ei în lume. Interesul diasporei este să ne crească prestigiul la nivel mondial, să fim priviți ca avem un presedinte capabil, care să nu fie corupt.”

Pentru a înțelege mai bine perspectivele diasporei, Weekend Adevărul a discutat cu personalități marcante din diverse domenii, de la antropologie la medicină, despre impactul extremei drepte, alegerea lui Trump și implicarea diasporei în viața politică din România.

Monica Heintz, antropolog la Universitatea Paris X Nanterre, își exprimă îngrijorarea cu privire la creșterea populismului la nivel global, subliniind necesitatea unui dialog public real pentru a-l combate.

Cristian Presura, fizician în Olanda, consideră că diaspora română este prea diversă pentru a avea o percepție unitară asupra acestor fenomene. În Olanda, cel puțin, diaspora română nu este percepută ca o comunitate problematică, iar alegerea lui Trump este privită mai degrabă prin prisma impactului asupra Ucrainei.

Diaspora Civică Berlin (DCB), prin vocea Ioanei Dragoș, atrage atenția asupra faptului că legea electorală limitează impactul diasporei asupra alegerilor din România. Cu toate acestea, DCB încurajează participarea la vot, considerând-o un act esențial de implicare civică:

„Votul este participarea minima in sistemul nostru democratic. Indiferent de impactul lui, a nu vota inseamna a nu crede in democratie.”

Radu Lupescu, medic în Strasbourg, remarcă o schimbare în tendințele de vot ale diasporei, observând o creștere a votului naționalist la ultimele alegeri parlamentare.

În ceea ce privește creșterea influenței extremei drepte, DCB avertizează asupra agendei sinistre ascunse în spatele mesajelor populiste, care exploatează grijile reale ale cetățenilor.

„Extrema dreapta umple un gol democratic în România și în alte țări. Se folosește de grijile reale și existențiale ale cetățenilor pentru a le prezenta soluții aparent binefacatoare, dar care, în realitate, ascund o agenda problematica, daca nu chiar sinistra.”

Liviu Aron observă o reacție mixtă față de alegerea lui Trump în rândul diasporei din SUA. Deși mulți sunt îngrijorați de ideile sale naționaliste și xenofobe, alții speră că politicile sale economice vor aduce beneficii.

În final, motivațiile pentru participarea la vot sunt diverse. În timp ce unii, precum Monica Heintz, Liviu Aron și Radu Lupescu, consideră votul o datorie civică și o modalitate de a rămâne implicați în viața politică din România, alții, precum Cristian Presura, își doresc să își pună experiența profesională în slujba țării. Sebastian Buhai, economist în Stockholm, alege să nu voteze, argumentând că diferențele dintre partide sunt nesemnificative și că România nu are un viitor clar datorită neglijării sănătății, educației și protecției sociale.

Astfel, diaspora română, confruntată cu provocările globale și cu propriile dileme, rămâne un actor important în peisajul politic românesc, cu o voce care merită ascultată.