România: Beneficiarul numărul unu al fondurilor UE în 2023

O realizare impresionantă pentru România: fiecare localitate din țară a beneficiat de fonduri europene, conform fostei comisar european Corina Crețu. Anul 2023 marchează un succes remarcabil, România ocupând primul loc în UE în ceea ce privește fondurile alocate raportat la populație. Aceasta este o mărturie a eforturilor depuse și a impactului pozitiv al apartenenței la Uniunea Europeană.

„Nu există localitate în România care să nu fi beneficiat de fonduri europene”, afirmă Corina Crețu, subliniind rolul crucial al fondurilor europene în dezvoltarea țării. Ca fost comisar european pentru politica regională, Crețu a contribuit activ la îmbunătățirea vieții românilor, colaborând îndeaproape cu guvernele și primăriile din întreaga țară. Analiza Euronews confirmă acest succes, plasând România pe primul loc în UE în 2023, în ceea ce privește fondurile primite per capita.

De la aderarea la Uniunea Europeană în 2007, România a primit fonduri nerambursabile de peste 95 de miliarde de euro, cu o contribuție proprie de sub 30 de miliarde de euro. Această diferență semnificativă evidențiază beneficiile concrete ale apartenenței la UE.

Proiecte majore finanțate cu fonduri europene:

• Spitale regionale: Craiova, Iași și Cluj-Napoca.
• Master Planul de Transport: inclusiv autostrada Câmpia Turzii – Târgu Mureș (cofinanțare europeană de aproape 250 de milioane de euro).
• Reabilitarea tronsonului de cale ferată Radna-Gura Sării-Simeria: sprijin financiar UE de 1,3 miliarde de euro.
• Linia de metrou M6 (Gara de Nord – Aeroportul Otopeni): aproape 520 de milioane de euro pentru secțiunea 1 Mai – Tokyo.
• Extinderea sistemului național de cadastru: peste 310 milioane de euro.
• Modernizarea infrastructurii de apă: în aproape toate județele țării.
• Modernizarea ecluzelor: Agigea, Cernavoda, Ovidiu și Năvodari.
• Extinderea centurii ocolitoare a Bucureștiului: cofinanțare europeană de un miliard de euro.
• Transport public: 250 de milioane de euro pentru linia 5 de metrou din București și aproape 100 de milioane de euro pentru modernizarea magistralei 2 de metrou (Berceni – Pipera).

Podul suspendat de la Brăila: un proiect emblematic, marcat de implicarea directă a Corinei Crețu, încă de la stadiul de idee. „Inaugurarea Podului suspendat de la Brăila a fost un eveniment cu o mare însemnătate”, declară Crețu. Contractul pentru execuție a beneficiat de o finanțare de 540 de milioane de euro, din care aproape 400 de milioane de euro fonduri europene.

Proiecte viitoare: Alocațiile pentru perioada 2021-2024 sunt mai mari decât cele din 2014-2020, România având o alocare de aproape 31 de miliarde de euro (fără agricultură), cu 8% mai mult față de perioada anterioară. La acestea se adaugă fondurile din bugetul UE pentru 2021-2027 (1.800 de miliarde de euro) și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de peste 30 de miliarde de euro. Aceste resurse oferă României oportunități substanțiale pentru dezvoltare și modernizare.

Concluzie: Impactul fondurilor europene asupra dezvoltării României este incontestabil. Realizările concrete, proiectele majore finalizate și cele viitoare, confirmă beneficiile aduse de apartenența la Uniunea Europeană și eficiența utilizării fondurilor europene.