Haos în Prahova: 12 Localități Fără Apă în Plin Joc al Acuzelor

Haos și Neputință: Zeci de Mii de Prahoveni Fără Apă

Zeci de mii de prahoveni sunt prizonierii unui colaps administrativ și tehnic. De peste 24 de ore, robinetele din 12 localități, inclusiv municipiul Câmpina și orașele Breaza și Băicoi, sunt complet seci. În timp ce oamenii, de la bătrâni la familii cu copii mici, se chinuie să găsească surse alternative de apă, instituțiile statului se pierd într-un spectacol lamentabil al pasării vinei, incapabile să ofere un răspuns clar: când se va relua furnizarea?

Războiul Acuzelor pe Seceta de la Robinet

Criza apei potabile a devenit un câmp de luptă birocratic. Producătorul de apă ESZ a fost primul care a semnalat probleme, invocând dificultăți generate de ploile abundente. Replica operatorului Hidro Prahova nu a întârziat, acuzând ESZ de o comunicare deficitară și dezinformare. În acest conflict steril, Consiliul Județean Prahova a intervenit tardiv, dar decisiv, pentru a-și apăra propria societate, Hidro Prahova. Poziția oficială este tranșantă: vina nu este la operatorul de distribuție, ci la cei care gestionează sursa de apă.

Adevărata Problemă: Blocaj Tehnic la Sursă

În spatele acestui joc al acuzelor stă un eșec tehnic previzibil. Ploile din ultimele zile au adus cantități masive de aluviuni în barajul Paltinu, sursa principală de apă pentru zonă. Nivelul de turbiditate a depășit dramatic limitele admise, făcând apa imposibil de tratat. În consecință, instalațiile de la Stația de Tratare Voila, esențiale pentru potabilizare, au intrat în blocaj tehnic. Practic, sursa este compromisă, iar stația nu poate procesa apa la parametrii de siguranță impuși de lege, lăsând rețeaua goală. Hidro Prahova, conform CJ Prahova, pur și simplu nu are ce apă să transporte către consumatori.

Reacție Târzie, Exigențe Maxime

La aproape 24 de ore de la instalarea crizei, conducerea Consiliului Județean Prahova a emis un comunicat în care numește situația critică și cere acțiune imediată. Se solicită imperativ o intervenție coordonată a instituțiilor ce administrează barajul Paltinu și stația de tratare, pentru repornirea procesului de captare, fie și la o capacitate redusă. Mai mult, oficialii cer explicații clare despre cauzele care au dus la acest colaps și o estimare realistă a timpului necesar pentru revenirea la normalitate. Între timp, locuitorii din Câmpina, Breaza, Băicoi, Adunați, Poiana Câmpină, Șotrile, Bănești, Brebu, Telega, Florești (parțial), Vărbilău și Aluniș rămân cu promisiuni și cu bidoanele goale, privind neputincioși la un sistem care i-a abandonat.