Bulgaria se află din nou la urne, pentru a șaptea oară în trei ani. O succesiune de alegeri, uneori la intervale de doar trei luni, a generat guverne instabile, conduse de coaliții de centru-dreapta. Această situație a dus la o apatie civică masivă, cu o prezență la vot record de doar 34% în iunie, față de 75% în anii ’90.

Rezultate electorale incerte

În iunie, GERB-SDS a obținut 68 de locuri, urmat de DPS cu 47 și Vazrajdane (Renașterea) cu 38 de locuri. După luni de negocieri eșuate pentru formarea unei coaliții, s-au impus alegerile anticipate din octombrie.

Apatia și neîncrederea

Bulgaria are o istorie îndelungată de neîncredere, ocupând constant ultimul loc în clasamentul Gallup privind încrederea în alegeri. Încrederea alegătorilor a scăzut dramatic la 10%, de șase ori mai puțin decât media UE. Această neîncredere se extinde și asupra altor instituții, cu un nivel de încredere în sistemul judiciar de doar 17%.

Ascensiunea extremismului

Analiștii consideră că deziluzia civică a creat condiții ideale pentru extrema dreapta. Vazrajdane, intrat în Parlament în 2021, a obținut 14,2% din voturi în iunie și ar putea chiar urca pe locul al doilea. Partidul a promovat o lege controversată privind „agenții străini” și legislație anti-LGBTQ+, reflectând o tendință europeană ascendentă a partidelor ultraconservatoare.

Viitor incert

Puterea de negociere a lui Vazrajdane în formarea viitoarei coaliții este considerată semnificativă, mai ales având în vedere divizarea internă a partidului DPS. Viitorul politic al Bulgariei rămâne incert, marcat de o criză profundă de reprezentare și încredere.