Cadrilaterul: O Poveste de Modernizare și Tensiuni

Invitat: conf. univ. dr. Florian Bichir, cercetător istoric și publicist

Relief și Tradiții

Regiunea Cadrilaterului, cunoscută și sub numele de Dobrogea de Sud, a fost marcată de o modernizare rapidă, transformându-se dintr-un peisaj sălbatic locuit în majoritate de turci, tătari și bulgari într-un teritoriu modern, cu infrastructură bine pusă la punct. Cu toate acestea, peisajul rural păstra amintirea satelor cu case și garduri din piatră, drumuri de pământ, și rare oaze de verdeață. De-a lungul țărmului Mării Negre, briza oferea o binevenită răcoare turiștilor care veneau din București sau de mai departe.

O Transformare Urbană

Prin eforturile depuse de statul român, au apărut construcții noi și semne evidente ale modernizării, cum ar fi străzi pavate, clădiri publice și particulare, biserici și geamii, școli și instituții de administrație. Datorită politicii de colonizare, populația a crescut și s-a diversificat, în special prin imigrarea a numeroși aromâni din Balcani. Aceștia, cunoscuți pentru hărnicia și loialitatea lor față de România, s-au alăturat populației locale în eforturile de conviețuire.

Istoria Cadrilaterului

Cadrilaterul, o denumire dată de generalii români în 1913 în timpul celui de-al doilea război balcanic, se referă la partea de sud a Dobrogei. Acesta a fost integrat în România după o decizie controversată, în ciuda criticilor opoziției politice. Zona era strategică, atât datorită accesului la Marea Neagră, cât și potențialului de dezvoltare economică.

Demografia și Tensiunile Etnice

Inițial, populația majoritară era turco-tătară și bulgară. Românii, deși minoritari, au contribuit semnificativ la creșterea și diversificarea demografică datorită politicilor de colonizare cu aromâni și români din alte provincii. Cu toate acestea, conviețuirea nu a fost lipsită de tensiuni, armata română confruntându-se adesea cu gherila bulgară, iar administrația fiind frecvent contestată de populația locală.

Modernizare și Cultura

Pe plan cultural, Cadrilaterul a cunoscut o perioadă de înflorire, mai ales în orașe precum Balcic și Bazargic, ajutate de proiectele Reginei Maria și ale artizanilor locali. Însă corupția administrației și dificultățile de gestionare au creat nemulțumiri continue, complicând relațiile interetnice.

Căderea Cadrilaterului

În 1940, presiunea germană și schimbările politice interne au dus la retrocedarea Cadrilaterului către Bulgaria, sigilat printr-un acord controversat semnat de Ion Antonescu. Aceasta a culminat cu schimbul forțat de populație, marcat de suferințe și adaptări pentru românii mutați dincolo de Dunăre.

Documentat de dr. Florian Bichir și lect. dr. Tușa Enache

Emisiunea Istorica poate fi ascultată în reluare la Radio România Actualități și descărcată de pe site-ul podcast.srr.ro.