Parteneriat strategic România-Japonia: Investiții de miliarde de euro în hidrocentrala Tarnita-Lapuşteşti

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat semnarea unui memorandum de înțelegere cu compania japoneză ITOCHU pentru proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnita-Lapuşteşti, în cadrul primei ediții a Forumului Energiei România-Japonia. Acest proiect, considerat de importanță strategică, a fost promovat intens de ministru încă de la preluarea mandatului.

Forumul Energiei România-Japonia, organizat în București pe 4 și 5 noiembrie, marchează ridicarea relațiilor dintre cele două țări la nivel de parteneriat strategic, eveniment ce a avut loc pe 7 martie 2023. Evenimentul a reunit companii și instituții publice din sectorul energetic din ambele țări, sub conducerea ministrului Energiei, Sebastian Burduja, și a viceministrului Economiei, Comertului și Industriei din Japonia, Shinji Takeuchi.

Forumul a impulsionat proiecte comune în domeniul energiei, inclusiv dezvoltarea energiei nucleare de generație nouă, extinderea capacităților de stocare a energiei regenerabile, producția de hidrogen verde și implementarea tehnologiilor de captare, utilizare și stocare a carbonului.

Prin parteneriatele noastre, România își asumă rolul de lider regional în energia regenerabilă și nucleară. Am făcut un pas concret către o Românie mai sigură, mai competitivă și mai sustenabilă energetic. Sunt convins că prin colaborarea dintre Japonia și România vom avea rezultate remarcabile, prin parteneriate care vizează: hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, stocarea în baterii, producția de hidrogen și amoniac albastru, producția de uraniu, captarea dioxidului de carbon etc. Vorbim de investiții de miliarde de euro, crearea de noi locuri de muncă, prețuri accesibile la energie și securitate energetică pentru toți românii.

Memorandumul de Înțelegere semnat între Ministerul Energiei și ITOCHU Corporation vizează dezvoltarea investiției Tarnita-Lapustesti, crucială pentru echilibrarea sistemului energetic național, esențială în contextul creșterii ponderii energiei din surse regenerabile.

Provocările globale actuale, accentuate de conflictul din Ucraina și creșterea cererii de energie, au determinat cele două părți să își reafirme angajamentul de a colabora pentru soluții inovatoare în asigurarea securității energetice. România a prezentat proiecte majore, unitățile 3 și 4 de la Cernavoda și proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicesti, invitând partenerii japonezi să contribuie cu tehnologie și expertiză. Alte domenii cu potențial sunt termoficarea, producția de hidrogen și generarea de energie electrică din surse regenerabile.

Ministerele și companiile din ambele țări susțin atragerea investițiilor japoneze în România și programele comune de finanțare, în special în domeniul tehnologiilor de vârf.

Traseul hidrocentralei de la Tarnita

Procedura de achiziție a Serviciilor de elaborare a Studiului de Fezabilitate și Documentație tehnico-economică pentru CHEAP Tarnita – Lapustesti, reluată de SAPE, nu a avut succes. Acest proiect de până la 1.000 MW, existent încă dinainte de 1989, a fost subiectul unor proceduri pentru atragerea de investitori, sistate ulterior de stat, și readus în discuție de Sebastian Burduja.

Pe 8 octombrie, ministrul Energiei a anunțat Planul B, după eșecul SAPE de a desemna un câștigător, menționând continuarea discuțiilor cu partenerii din Japonia și Franța, consortiul Itochu-EDF. EDF este un jucător important în sectorul energetic european, producând peste 16% din energia electrică din UE, și cel mai mare operator de active nucleare din lume. ITOCHU, gigantul japonez, are venituri de aproape 90 miliarde USD.

SAPE și Hidroelectrica, cu statul român acționar unic, respectiv majoritar, au fost desemnate pentru realizarea obiectivului din Memorandumul adoptat în ședința Guvernului din 27 iulie 2023. Documentele oficiale subliniază necesitatea unei capacități de stocare de până la 1.000 MW în CHEAP Tarnita-Lapustesti, pentru echilibrarea sistemului pe durate de 4-6 ore, în contextul provocărilor din energie și al dezvoltării producției.