Energia României: Date concrete contra dezinformării

Sebastian Burduja a demontat recent afirmațiile alarmiste despre sistemul energetic românesc. În dimineața zilei de 15 decembrie 2024, România a exportat energie electrică, înregistrând un consum de 6300 MW și o producție de 6650 MW. Centralele eoliene au furnizat peste 1650 MW de energie verde și ieftină, urmate de hidrocarburi (1428 MW), hidrocentrale (1060 MW) și centrale pe bază de cărbune (806 MW). Centralele nucleare au contribuit cu 1382 MW, reprezentând 20,74% din producția totală.

Burduja subliniază discrepanța dintre aceste date și declarațiile pesimiste privind riscul de blackout și prețurile ridicate la energie. El amintește că România se situează pe locul al cincilea ca preț cel mai mic la energie electrică și pe locul al patrulea la gaz în UE, conform Eurostat. „Cine a afirmat…că suntem la un pas de blackout…sa se gândească mai bine. Și să se întrebe cui folosește să îi sperie pe români…”, a declarat acesta pe Facebook, pledând pentru încrederea în cifre și date concrete.

Cristina Verchere, CEO OMV Petrom, oferă o perspectivă optimistă asupra viitorului energetic al României. Platforma de foraj offshore Transocean Barents, destinată proiectului Neptun Deep, a ajuns la Constanța, marcând un pas esențial spre exploatarea gazelor din Marea Neagră. Proiectul, în parteneriat cu Romgaz, vizează extragerea a 1000 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, cu o investiție de aproximativ 4 miliarde de euro. Prima producție este așteptată în 2027, reducând dependența României de gazele rusești și a Europei de sursele din Orient și SUA. „Ceea ce facem…este să dezvoltăm zăcământul Neptun Deep… obiectivul nostru este să avem prima producție în 2027,” a explicat Verchere.

Aceste evoluții demonstrează potențialul energetic al României și necesitatea de a contracara dezinformarea cu fapte concrete și o analiză lucidă a situației.