Ioana Constantin Bercean: Analiza impactului Trump asupra României și a relațiilor internaționale

Ioana Constantin Bercean, expert în relații internaționale cu o experiență remarcabilă, inclusiv ca studentă a actualului director al CIA, William Burns, la Harvard, oferă o analiză pertinentă asupra implicațiilor reale ale revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Analiza sa, publicată în Adevarul, deconstruiește miturile și oferă o perspectivă clară asupra schimbărilor ce ne așteaptă.

Trump și politica externă: continuitate și nuanțe

Bercean infirmă speculațiile privind retragerea SUA din NATO, subliniind beneficiile economice și strategice ale acestei alianțe pentru America. Ea anticipează o politică externă americană sub Trump similară cu cea a lui Biden, dar cu nuanțe distincte. Aceste nuanțe se vor manifesta, în opinia sa, printr-o abordare mai fermă față de China și Iran, o linie similară cu cea adoptată în primul mandat Trump, dar și cu abordările din timpul mandatului Obama.

Relația SUA-China-Iran: O abordare mai dură

Bercean subliniază declarațiile lui Trump din campanie, care prevestesc o intensificare a presiunii asupra Chinei. Deși relația cu Israel rămâne privilegiată, indiferent de administrația americană, Trump își menține angajamentul pentru pace în Orientul Mijlociu, deși Bercean admite complexitatea situației regionale și posibilele provocări în atingerea acestui obiectiv. Ea analizează, cu finețe, riscurile unui nou conflict în Orientul Mijlociu, un scenariu contraproductiv pentru Trump, dat fiind discursul său electoral axat pe evitarea unor astfel de conflagrații. Influența consilierilor săi, capabili să-i explice mai bine consecințele unui astfel de conflict, este considerată un factor esențial.

Relația SUA-UE: Competiție economică și tensiuni comerciale

În privința relației transatlantice, Bercean estimează că Trump va continua politica inițiată în primul său mandat și perpetuata de Biden. Aceasta înseamnă posibile noi taxe care vor complica și mai mult comerțul bilateral. Ea amintește de taxele impuse UE în timpul primului mandat Trump, și de noile taxe impuse de administrația Biden, demonstrând continuitatea tensiunilor comerciale, indiferent de administrație. Deși relația diplomatică este solidă, competiția economică acerbă între SUA și UE persistă, reflectând ambiția americană de a-și menține primatul nu doar militar, ci și economic.

UE: Un potențial competitor, dar fragilizat

Bercean subliniază potențialul UE de a deveni un concurent economic pentru SUA, dar evidențiază fragilitatea sa structurală, lipsa unui guvern central unificat. Aceasta face dificilă elaborarea unor politici comune economice și militare competitive cu cele americane. Această observație se bazează, de asemenea, pe previziunile lui George Friedman de acum două decenii, care anticipase interesul SUA de a menține Europa într-o poziție economică subordonată.

NATO: Lipsa riscului unei retrageri americane

Bercean respinge temerile privind o eventuală retragere a SUA din NATO, subliniind beneficiile substanțiale ale acestei alianțe pentru Statele Unite, atât pe plan economic (prin vânzările de armament către statele membre), cât și strategic (rolul SUA în aplicarea articolului 5). Ea citează exemplul războiului din Afganistan, legitimat sub umbrela articolului 5, ca dovadă a angajamentului american în cadrul NATO. Amenințările lui Trump privind alocarea de 2% din PIB pentru apărare sunt interpretate ca o tactică de presiune, reamintind abordarea similară a lui Obama din 2014.

Uniunea Europeană: Un echilibru precar între avantaje și dezavantaje

Analiza avantaje-dezavantaje pentru UE în contextul revenirii lui Trump este echilibrată. Deși relațiile comerciale dificile sub Biden au fost adesea trecute cu vederea în Europa, realitatea rămâne incontestabilă. Bercean consideră că UE poate dezvolta strategii proprii, renunțând la abordarea tradițională, bazată pe institutionalism liberal, în favoarea unei diplomații bilaterale mai pragmatice. Ea apreciază că impactul unei administrații Trump nu va fi semnificativ diferit de cel al unei administrații democrate.

Situația Ucrainei: Continuarea ajutorului, dar cu perspective de negocieri

Bercean explică faptul că, indiferent de câștigătorul alegerilor americane, negocierile cu Rusia erau planificate pentru 2025. Victoria lui Trump nu va modifica în mod substanțial situația din Ucraina, nici nu va afecta România sau alte țări din estul Europei. Ea subliniază că ajutorul pentru Ucraina va continua atât timp cât este considerat necesar, dar recunoaște gravitatea pierderilor umane suferite de Ucraina, un factor care ar putea influența deciziile ulterioare. Bercean se bazează pe opiniile unor strategi americani importanți, precum Wesley Clark și generalul Miley, care consideră războiul din Ucraina ca fiind gestionat ineficient, și evidențiază lipsa resurselor umane ca fiind principalul factor limitativ pentru Ucraina.

Prioritățile SUA: Pacificul și Orientul Mijlociu

Statele Unite își vor concentra atenția în continuare pe regiunea Pacificului și Orientul Mijlociu, considerând acestea mai importante decât situația din Ucraina, chiar dacă se vor desfășura negocieri în 2025. Bercean susține că această abordare ar fi fost similară și sub o administrație democrată.

Parteneriatul strategic România-SUA: Continuare și importanță strategică

Bercean afirmă că parteneriatul strategic romano-american va continua, România, Polonia și statele baltice având o importanță strategică pentru Statele Unite. Trump va continua politica favorabilă statelor din estul Europei, inițiată în primul său mandat. Bercean îndeamnă România să adopte o strategie mai proactivă, utilizându-și resursele umane pentru a-și apăra interesele naționale în cadrul NATO și al relației bilaterale cu SUA.

Concluzie:

Analiza lui Bercean oferă o perspectivă nuanțată asupra impactului revenirii lui Trump la putere. Deși se anticipează o abordare mai dură față de China și Iran, politica externă americană va prezenta o continuitate generală, inclusiv în ceea ce privește susținerea Ucrainei și parteneriatul strategic cu România. Bercean subliniază însă necesitatea ca România să-și consolideze poziția strategică și să acționeze proactiv pentru a-și apăra interesele naționale în noua arhitectură geopolitică.