Flancul Estic NATO sub Presiune: Umbra unui Conflict Înghețat în Ucraina

Zvonurile despre un posibil acord de pace în Ucraina aduc cu sine nu ușurare, ci o nouă undă de îngrijorare pentru statele NATO de la granița cu Rusia. Oare ce se ascunde în spatele acestei aparente acalmii? Teama principală este că președintele Vladimir Putin ar putea exploata un armistițiu negociat de Donald Trump în propriul avantaj, transformând o pauză temporară într-o amenințare strategică pe termen lung.

Sute de mii de soldați ruși, eliberați de povara luptelor din estul Ucrainei, ar putea fi redirecționați către alte fronturi. Acest scenariu alarmant a fost conturat de ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, în timpul summitului de la Praga. Destinația cea mai probabilă? Flancul estic al NATO, o regiune deja vulnerabilă la presiunile Moscovei. Imaginea unor forțe militare masive, acumulate la granițele Estoniei și ale altor state vecine, este un motiv serios de îngrijorare.

William Freer, cercetător în securitate națională la Council on Geostrategy, subliniază pericolul unui armistițiu prematur: „Un astfel de acord ar oferi Rusiei răgazul necesar pentru a-și reconstrui forțele, deschizând calea pentru un nou atac asupra Ucrainei sau, și mai îngrijorător, o redirecționare a trupelor către granițele NATO.”

Țările de pe flancul estic al NATO, susținători fermi ai Ucrainei, ar putea deveni țintele unor campanii de intimidare și destabilizare orchestrate de Kremlin. O Rusie eliberată de conflictul ucrainean ar putea să-și îndrepte atenția către aceste state, testând rezistența alianței și căutând puncte slabe.

Intențiile lui Donald Trump în ceea ce privește conflictul din Ucraina rămân incerte. Deși a afirmat că ar putea pune capat războiului „într-o singură zi”, nu a prezentat o strategie concretă. Wall Street Journal relatează că încă nu există o soluție clară pentru a-i aduce pe Zelenski și Putin la masa negocierilor. Printre ideile vehiculate se numără un angajament al Ucrainei de a nu adera la NATO timp de 20 de ani, în schimbul continuării furnizării de arme din partea SUA. Această propunere ar putea „îngheța” conflictul, dar cu un preț exorbitant: cedarea a aproximativ o cincime din teritoriul ucrainean către Rusia. O zonă demilitarizată, sub supravegherea forțelor europene, ar putea fi stabilită de-a lungul frontului actual.

Volodimir Zelenski respinge categoric orice soluție care ar implica pierderi teritoriale sau un conflict înghețat. Planul său vizează victoria Ucrainei, aderarea la NATO și recuperarea teritoriilor ocupate. Și oficialii europeni își exprimă rezervele față de un acord negociat de Trump cu Putin, temându-se de consecințele negative pentru Ucraina și Europa.

Un armistițiu ar elibera armata rusă de costurile umane și materiale ale războiului din Ucraina. Soldații ruși, obișnuiți cu salarii substanțiale pe front, nu ar fi dispuși să se întoarcă la o viață modestă în regiunile îndepărtate ale Rusiei. Unde ar putea fi redirecționată această forță considerabilă? Răspunsul pare evident: către flancul estic al NATO.

Planurile Rusiei de a-și consolida prezența militară în vest datează din 2022, când Serghei Șoigu, fostul ministru al Apărării, a anunțat o reformă majoră a armatei. Aderarea Finlandei la NATO a accelerat aceste planuri, Putin declarând că restructurarea districtului militar Leningrad este un răspuns direct la extinderea alianței. Nick Reynolds, expert la Royal United Services Institute (RUSI), explică: „Divizarea districtului militar vestic al Rusiei permite o postură militară mai eficientă împotriva țărilor baltice și scandinave ale NATO.”

Divizia a 76-a de asalt aerian, staționată la Pskov, în apropierea Estoniei, este un exemplu concret al acestei strategii. Planurile Rusiei prevăd triplarea numărului de soldați la granița cu Estonia, o perspectivă alarmantă pentru țările baltice. Hanno Pevkur avertizează: „Vom vedea mai mult echipament și mai mulți soldați în vecinătatea noastră. Riscurile vor crește exponențial, iar timpul de reacție va fi redus la minimum.”

NATO trebuie să transmită un mesaj ferm de descurajare, astfel încât Rusia să nu îndrăznească să atace alianța. Deși o parte din forțele terestre rusești au fost retrase de la granițele țărilor baltice pentru a fi trimise în Ucraina, Moscova a anunțat public intenția de a reinvesti și restructura forțele din apropierea flancului estic. Generalul de brigada Jürgen-Joachim von Sandrart, comandantul Corpului Multinational NATO din nord-vestul Poloniei, confirmă că Rusia consideră regiunea Mării Baltice o „prioritate semnificativă”.

Rusia dispune de o gamă largă de capabilități militare în regiunea baltică, inclusiv sisteme care ar putea împiedica forțele NATO să ajungă în zona de responsabilitate a Corpului Multinational. Pe lângă forțele terestre, Rusia ar putea recurge la strategii de război hibrid, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și chiar la ocuparea unor porțiuni mici din teritoriile NATO pentru a testa reacția alianței. Oare NATO este pregătită pentru o astfel de provocare?

NATO trebuie să-și consolideze rapid forțele înainte ca Rusia să-și refacă trupele din Ucraina. Deși alianța este capabilă să facă față amenințării rusești în prezent, este esențial să-și accelereze pregătirile pentru a preveni o escaladare a conflictului. Cu cât Rusia va înțelege mai repede că NATO este pregătită, cu atât mesajul de descurajare va fi mai eficient în prevenirea unui război pe scară largă.