Întorși de pe frontul din Ucraina, unii soldați ruși, mulți dintre ei foști deținuți amnistiați, aduc cu ei un val de violență fără precedent. Promiși cu libertatea și numiți „eroi” de Kremlin, aceștia se confruntă acum cu acuzații grave de agresiune, abuz și chiar omor, semănând teroare în comunitățile lor.
Un incident șocant din Artiom, în estul Rusiei, ilustrează perfect această realitate sumbră. O femeie, Irina, a fost atacată brutal de un bărbat care, la sosirea poliției, s-a identificat ca veteran al „operațiunii militare speciale” și a afirmat cu aroganță că nu i se va întâmpla nimic din cauza serviciului său militar. „Sunt veteran, o să te ucid!”, ar fi strigat agresorul în timpul atacului.
Din păcate, cazul Irinei nu este singular. Site-ul independent rusesc Verstka raportează cifre alarmante: cel puțin 242 de ruși au fost uciși și alți 227 grav răniți de soldați întorși de pe front. Mulți dintre acești agresori sunt foști deținuți eliberați pentru a lupta în Ucraina, o practică inițiată de gruparea Wagner și continuată ulterior de Ministerul rus al Apărării.
Impactul acestei situații asupra societății ruse este devastator. Sociologul Igor Eidman atrage atenția asupra inversării valorilor morale: „Oameni care au comis crime odioase – ucigasi, violatori, canibali si pedofili – nu numai ca ocolesc pedeapsa mergand la razboi, dar sunt intampinati drept eroi.”
Presa oficială și chiar președintele Vladimir Putin contribuie la crearea unui climat de impunitate, numindu-i pe acești veterani „noua elită” a Rusiei. Amnistia acordată foștilor deținuți și sentințele blânde pronunțate în cazurile de violență întrețin percepția că aceștia sunt deasupra legii.
Există numeroase cazuri în care foști deținuți eliberați, care recidivează, scapă din nou de pedeapsă prin reîntoarcerea pe front. Această situație generează frustrare în rândul forțelor de ordine. Un polițist citat de Novaia Gazeta își exprima neputința: „Acum patru ani l-am trimis la inchisoare pentru sapte ani. Si iata-l din nou in fata mea, spunand: Nu veti putea face nimic, domnule ofiter. Acum este momentul nostru, al celor care varsa sange in operatiunea militara speciala”.
Noua lege împotriva „discreditării forțelor armate ruse” descurajează victimele să raporteze agresiunile, amplificând sentimentul de impunitate și contribuind la creșterea criminalității. Olga Romanova, activistă pentru drepturile deținuților, subliniază pericolul acestei situații: „Consecinta principala este decalajul dintre crima si pedeapsa in mentalitatea publica. Daca infaptuiesti o crima, nu este deloc o certitudine ca vei fi pedepsit”.
Statisticile oficiale confirmă o creștere alarmantă a criminalității. Numărul infracțiunilor grave a crescut cu aproape 10% în 2023, iar numărul militarilor condamnați pentru diverse infracțiuni s-a dublat în prima jumătate a acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Sociologul Anna Kulesova avertizează asupra normalizării violenței în societatea rusă: „Exista o tendinta de legalizare a violentei. Probabil ca se va raspandi ideea ca violenta este un fel de norma, violenta la scoala, violenta domestica, violenta in cuplu si drept modalitate de rezolvare a conflictelor. Acest fapt este facilitat de militarizarea societatii, trecerea la conservatorism si romantizarea razboiului. Crimele violente savarsite in tara sunt ispasite prin violenta razboiului”.