După 18 ani la cârma Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Generalul Lucian Pahontu trece în rezervă începând cu 2 noiembrie. Decretul prezidențial semnat de Klaus Iohannis pune capăt unui mandat marcat atât de misiuni de succes, cât și de controverse.
Lucian Pahontu a condus SPP din 2005, parcurgând o carieră militară impresionantă, culminând cu gradul de general cu trei stele în 2008. Decizia, care a surprins pe mulți, vine după recente speculații privind o posibilă prelungire a mandatului.
Tranziție la SPP
Pensionarea lui Pahontu ridică semne de întrebare despre viitorul instituției. În contextul în care Serviciul Român de Informații este, de asemenea, fără un șef permanent, se așteaptă ca președintele Iohannis să clarifice situația, posibil printr-o convocare a CSAT. Rămâne de văzut cine va prelua conducerea SPP și dacă numirea va avea loc înainte de alegerile din toamnă.
18 ani de mandat – între realizări și controverse
Sub conducerea lui Pahontu, SPP a asigurat protecția oficialilor români și străini, jucând un rol esențial în securitatea președinților, premierilor și altor demnitari. Reconfirmat în funcție de-a lungul timpului, Pahontu a beneficiat de sprijinul mai multor administrații, inclusiv cele conduse de Traian Băsescu și Klaus Iohannis.
Cu toate acestea, mandatul său a fost marcat și de controverse. Acuzațiile, de la presupusa implicare în influențarea liderilor politici până la cheltuieli de protocol exorbitante și relații apropiate cu oameni de afaceri, au generat speculații continue în spațiul public. Un exemplu notabil îl constituie acuzațiile aduse de Liviu Dragnea în 2018, care l-a acuzat pe Pahontu de intervenții în deciziile politice și activități neconstituționale. Pahontu a negat constant aceste acuzații, subliniind caracterul apolitic al SPP.
Chiar și în lipsa unor dovezi concrete, aceste controverse au contribuit la crearea unei imagini controversate a SPP sub conducerea lui Lucian Pahontu.