Academia Română decernează premii: controversa legată de un istoric colaborator al Securității

Academia Română a decernat miercuri, în cadrul unei ceremonii prestigioase, premiile pentru anul 2022. Printre laureați se numără și istoricul Alex Mihai Stoenescu, o personalitate marcată de o controversă majoră.

CNSAS și Înalta Curte de Casație și Justiție l-au declarat pe Stoenescu colaborator „prolific” al Securității comuniste, cu peste 70 de note informative furnizate între 1984 și 1987. Instanța a subliniat că informațiile sale erau apreciate de organele de securitate, fiind recompensat de trei ori în această perioadă. Această activitate a fost adusă în lumină încă din 2006, când Stoenescu ocupa funcția de prim-vicepreședinte al Partidului Noua Generație.

Jurnalistul și disidentul Neculai Constantin Munteanu, o voce importantă de la Europa Liberă în timpul comunismului, l-a plasat pe Stoenescu pe primul loc într-o listă a „celor mai scarboși informatori”, descriindu-l ca un „stahanovist” al turnătoriei. Munteanu a citat chiar superlativele Securității la adresa lui Stoenescu: „Seriozitate, pricepere, pasiune, vigilență, patriotism fierbinte, disponibilitate totală și dotare deosebită pentru culegerea de informații”.

În ciuda acestui trecut controversat, Academia Română i-a acordat lui Stoenescu Diploma „Meritul Academic” pentru „activitatea prodigioasă desfășurată în domeniul istoriei”. Munteanu critică dur abordarea lui Stoenescu în istoriografie, acuzându-l că „lustruiește patriotismul”, prezentând o viziune distorsionată a istoriei, cu o interpretare controversată a evenimentelor precum Revoluția Română, rolul Securității, mişcarea legionară și evenimente tragice precum pogromul de la Iași.

Premiile Academiei Române au fost acordate și în alte secțiuni:

• Filologie și Literatură: Premiul „Ion Creangă” – Bogdan-Alexandru Stanescu (romanul „Abraxas”), Premiul „Titu Maiorescu” – Adriana Babeți („Dicționarul romanului central-european din secolul XX”), Premiul „Mihai Eminescu” – Andrei Novac („Lumea ta/Carnea mea/Oasele noastre”).
• Istoria artei: Premiul „George Oprescu” – Doina Lemny (Franța) și Radu Popica.
• Arta plastică: Premiul „Ion Andreescu” – Tudor Zbarnea (Republica Moldova).
• Creație muzicală: Premiul „George Enescu” – Alexandru-Ștefan Murariu.
• Muzicologie: Premiul „Ciprian Porumbescu” – Florinel Popa.
• Științe Istorice și Arheologie: Premiul „Vasile Pârvan” – Emil-Alexandru Berzovan, Premiul „Dimitre Onciul” – Valeriu Sirbu și Francisc-Cristian Schuster, Premiul „George Barițiu” – Marian-Ionuț Hariuc, Premiul „Nicolae Iorga” – Daniela-Veronica Marcu-Istrate, Premiul „A.D. Xenopol” – Ion Ursu (Republica Moldova), Premiul „Mihail Kogălniceanu” – Tudor-Augustin-Valeriu Dinu, Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki” – Gabriel-Florin Moisa și Cristian Culiciu.

Decernarea premiilor Academiei Române a readus în discuție rolul istoricilor și responsabilitatea lor în interpretarea evenimentelor trecute, iar acordarea premiului lui Alex Mihai Stoenescu a generat dezbateri aprinse cu privire la criteriile de selecție și la impactul acestora asupra percepției publice a istoriei.