Alegeri prezidențiale în România: Un val seismic pentru NATO?

Alegerile prezidențiale din România de duminica viitoare ar putea genera un cutremur în cadrul NATO. Probabilitatea ca un candidat cu opinii pro-ruse și sceptic față de alianță, precum Calin Georgescu, să câștige prezidențialele, creează o atmosferă de incertitudine în interiorul alianței, conform Politico.eu.

România, un jucător cheie în scena geopolitică: Cu o populație de 19 milioane de locuitori, România este membră NATO de două decenii și găzduiește o bază aeriană aflată în plină expansiune, destinată să devină cea mai mare bază a NATO din Europa. Vecinătatea cu Ucraina, perspectiva asupra Crimeei ocupate de Rusia, sprijinul militar oferit Kievului și prezența sistemului american de apărare antirachetă Aegis Ashore la Deveselu – toate acestea evidențiază rolul strategic al României.

Georgescu: O voce disonantă în corul NATO: Aceste legături strategice sunt însă puse sub semnul întrebării de declarațiile lui Calin Georgescu. Acesta a criticat aspru prezența rachetelor de la Deveselu, numindu-le o „rușine națională”, a pledat pentru încetarea ajutorului militar pentru Ucraina și a susținut că „înțelepciunea rusă” ar trebui să influențeze politica externă a României. În ciuda acestor declarații, Georgescu susține că nu dorește retragerea României din NATO. „Nu vreau să ies din NATO, nu vreau să ies din Uniunea Europeană,” a declarat Georgescu, adăugând: „Ceea ce vreau însă este să luăm atitudine, nu să ingenunchem, să nu acceptăm totul. Trebuie să facem totul în interesul nostru național.”

Un scenariu dificil, dar nu imposibil: Chiar dacă Georgescu ar dori o retragere din NATO, acest lucru este dificil de realizat, extrema dreaptă neavând majoritate în Parlament. De asemenea, o astfel de decizie ar fi extrem de nepopulară, având în vedere că 88% dintre români susțin apartenența la NATO, conform unui sondaj recent.

Președinția: O poziție crucială: Totuși, în sistemul politic românesc, președintele este șeful statului, comandantul suprem al forțelor armate și responsabil de politica externă. Prezența unui președinte sceptic față de NATO ar putea crea probleme serioase pentru alianță, existând riscul ca acesta să urmeze exemplul lui Viktor Orbán, acționând ca un factor pro-Kremlin în interiorul NATO.

România: Un pilon al securității regionale: O schimbare dramatică la București ar putea submina rolul României ca unul dintre principalii jucători regionali în materie de securitate. România este printre statele europene care alocă cel mai mult din PIB pentru apărare (2,25% în 2024, ocupând locul 9), deține avioane de luptă F-16, achiziționează tancuri M1 Abrams și intenționează să dezvolte una dintre cele mai mari baze aeriene NATO. De asemenea, a desfășurat trupe în Irak și Afganistan.

O ascensiune remarcabilă: Această creștere a capacităților militare se bazează pe două decenii de creștere economică rapidă, transformând România dintr-o țară cu probleme balcanice într-o națiune din ce în ce mai prosperă, depășind chiar și rivalul Ungaria în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor.

Un partener esențial pentru NATO: „Rolul României a evoluat mult în ultimii 20 de ani de când a aderat la NATO, iar țara a făcut pași spre a deveni un furnizor de securitate, nu doar un consumator de securitate,” a declarat Anca Agachi, analist politic la RAND Corporation.

Sprijin neobosit pentru Ucraina: De la invazia Rusiei în Ucraina, România a trimis arme, inclusiv sisteme Patriot, și a facilitat transmiterea de ajutoare internaționale către Kiev. Vecinătatea cu Marea Neagră, teatrul de operațiuni al atacurilor rusești asupra navelor civile și al minării, a plasat România într-o poziție delicată. Drone rusești au survolat spațiul aerian românesc în drumul lor spre Ucraina, iar fragmente de drone au fost găsite pe teritoriul României. „Proximitatea față de Ucraina a poziționat România ca un partener logistic vital,” a precizat Antonia Colibasanu, analist geopolitic la Geopolitical Futures, adăugând că România este, de asemenea, un centru de instruire pentru piloții ucraineni de F-16.

Politica de descurajare a NATO: În martie 2022, liderii NATO au convenit să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare pe flancul estic, inclusiv unul condus de Franța în România. Această unitate, staționată la Cincu, va deveni o brigadă de 4000 de oameni până anul viitor, cu trupe din Belgia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia și SUA.

Investiții masive în modernizare: Pe lângă sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu, România intenționează să investească 2,7 miliarde de dolari în modernizarea bazei aeriene de la Mihail Kogalniceanu, transformând-o într-una dintre cele mai mari facilități NATO. După finalizarea modernizării în 2030, baza va găzdui peste 10.000 de soldați și civili, unii transferați de la baza americană Ramstein din Germania. „Acesta va fi un instrument foarte concret de descurajare pe flancul estic,” a subliniat George Scutaru, CEO al New Strategy Center și fost consilier prezidențial pe securitate națională.

Exerciții militare majore: Primăvara viitoare, România va găzdui exercițiul militar „Primavara Dacica 2025”, care va testa capacitatea Franței de a muta o brigadă complet operațională în 10 zile.

Modernizarea forțelor armate române: România cheltuiește 2,25% din PIB pentru apărare, depășind ținta NATO de 2%, și intenționează să crească cheltuielile la 2,5% anul viitor și 3% în 2026. Obiectivul este modernizarea arsenalului și înlocuirea echipamentelor vechi din epoca sovietică.

Dependența de partenerii internaționali: România depinde în mare măsură de alte țări pentru arme. Achiziționează 32 de avioane F-35 de la Lockheed Martin, dispune de sisteme Patriot și HIMARS, iar anul trecut a achiziționat dragoare de mine din Regatul Unit. Întârzierile de livrare, cauzate de războiul din Ucraina și pandemia COVID-19, au determinat România să achiziționeze arme și din țări non-NATO, cum ar fi Coreea de Sud (54 de obuziere K9 Thunder, pentru 910 milioane de dolari).

Un potențial centru de producție de arme: Directorii Hanwha Aerospace au declarat pentru POLITICO că România ar putea deveni un centru de producție de arme pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Rheinmetall intenționează să construiască o fabrică de pulberi explozive în România.

Concluzie: Alegerile prezidențiale din România sunt un eveniment cu implicații geopolitice majore. Rezultatul poate influența profund stabilitatea regională și rolul României în cadrul NATO. Viitorul relației dintre România și NATO depinde, în mare măsură, de alegerea pe care o vor face cetățenii români.