Jocul umbrelor: Cum Rusia stinge lumina Europei, inclusiv a României

O amenințare ascunsă, la fel de periculoasă ca o invazie militară directă: Rusia poartă un război hibrid împotriva securității energetice a Europei, iar România este o țintă cheie. Experții Hari Bucur Marcu și Cosmin Pacuraru dezvăluie o strategie perfidă, implementată de ani de zile, care a adus Europa în pragul unei crize energetice fără precedent.

În timp ce atenția se concentrează asupra acțiunilor hibride rusești în timpul alegerilor, Moscova înregistrează victorii constante pe un alt front: sistemul energetic european. Prețurile energiei în Europa sunt de patru ori mai mari decât în Statele Unite – un succes clar al strategiei rusești. Aceste prețuri exorbitante au dus la o scădere dramatică a competitivității companiilor europene și au îngenunchiat economii puternice precum cea a Germaniei, efectele propagându-se ca un foc nestins în întreaga Uniune Europeană, inclusiv în România.

Impactul asupra populației este devastator. Creșterea costului vieții, amenințarea sărăciei și excluziunii sociale au devenit preocupări majore pentru milioane de europeni. Partidele radicale și eurosceptice câștigă teren pe fondul nemultumirilor populare, amplificate de situația economică precară.

Modelul german: o lecție dureroasă. Hari Bucur Marcu identifică un tipar clar în acțiunile Rusiei: ONG-uri și activiști de mediu, susținuți din umbră de Moscova, au reușit să pună presiune pe autoritățile germane pentru închiderea centralelor nucleare. Această decizie a făcut Germania complet dependentă de gazele naturale rusești, o slăbiciune exploatată fără scrupule de Rusia. Odată ce accesul la gazele rusești a fost întrerupt, economia germană a intrat într-o criză profundă.

România, o replică a strategiei rusești. Bucur Marcu subliniază că strategia utilizată în Germania a fost replicată în România. Investițiile americane în domeniul nuclear, precum proiectul centralei SMR de la Doicești, anunțat de președintele Biden, au devenit ținte pentru ONG-uri, care au reușit să mobilizeze populația împotriva companiilor americane Chevron și ExxonMobil, alungându-le de pe piața românească.

Cosmin Pacuraru detaliază un sistem complex de sabotaj. Rețele de sabotori, deghizați în oameni de afaceri și activiști de mediu, operează din interiorul sistemului energetic românesc. Pacuraru suspectează prezența unor agenți ruși chiar în cadrul unor companii de stat și ministerelor, care sabotează proiecte importante. Triplarea prețului la energie electrică în doar cinci ani, în ciuda resurselor bogate de gaze naturale ale României, este o dovadă clară a acestui sabotaj intern.

ONG-uri și activiști de mediu: unelte ale manipulării? Pacuraru atrage atenția asupra activității unor ONG-uri și activiști de mediu care, sub pretextul protecției mediului, blochează proiecte esențiale pentru securitatea energetică a României. Centrala SMR de la Doicești și proiectul Neptun Deep sunt doar două exemple. Aceste acțiuni, alături de opoziția față de proiectele hidrocentrale, au un impact devastator asupra țării.

Un paralelism îngrijorător: Uniunea Europeană și dependența de China. Pacuraru observă o similitudine între dependența de odinioară a Europei de resursele energetice rusești și actuala dependență de China în ceea ce privește tehnologiile regenerabile. Green Deal-ul, inițiat cu intenții nobile, a dus, paradoxal, la o dependență de importurile chinezești, făcând Europa vulnerabilă pe un alt front.

Viitorul: o luptă pe mai multe fronturi. Pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de final, lobby-ul rusesc pentru gaze va reveni cu siguranță. Rusia va profita de eșecul Green Deal-ului de a oferi o soluție durabilă și la prețuri accesibile, iar prețurile energiei vor continua să crească.

Concluzie: România are resursele necesare pentru independența energetică. Este crucial să ne folosim de potențialul nostru, să investim în infrastructură și să ne protejăm împotriva acțiunilor subterane ale Rusiei. Doar prin acțiune hotărâtă și strategică putem preveni o criză energetică majoră și putem asigura un viitor prosper pentru țara noastră.

Expertul Hari Bucur Marcu subliniază: „Modelul este relația Federației Ruse cu Germania. Germania, din sentimente de vină postbelică, și-a subordonat sursele de energie Rusiei, acceptând închiderea centralelor nucleare sub presiunea ONG-urilor finanțate de Moscova. Această decizie a făcut-o complet dependentă energetic de Rusia.”

Expertul Cosmin Pacuraru avertizează: „România are resursele necesare, dar nu și capacitatea de extracție și generare a energiei electrice necesară autosuficienței. Statul român nu mai deține rafinării și are capacități limitate de depozitare a gazelor. Piata este prost organizată, iar unii dintre «baieții deștepți» din sectorul energetic ar putea fi implicați în sabotajul proiectelor.”