Harta drogurilor din România: De ce Clujul domină, iar Bucureștiul e pe locul 4?

Ce se întâmplă cu tinerii din România? Harta drogurilor arată un peisaj șocant: Clujul se află pe primul loc, iar Bucureștiul abia pe 4. Alianta Binelui Comun a tras un semnal de alarmă, subliniind discrepanțele alarmante în raportările instituțiilor. Aceste neconcordanțe împiedică autoritățile să înțeleagă adevărata amploare a problemei dependenței de droguri în rândul tinerilor.

Imaginați-vă: 1.751 de cazuri raportate în Cluj pentru perioada 2021-2025, comparativ cu doar 9 în Dâmbovița și Vrancea. Aceste cifre nu reflectă neapărat consumul real, ci mai degrabă lipsa unei metodologii uniforme de raportare. Clujul a devenit un exemplu de contrast, dar nu pentru că tinerii de acolo ar consuma mai mult, ci pentru că instituțiile locale sunt mai proactive în a identifica și raporta cazurile.

Clasamentul continuă cu Brașov (547), Hunedoara (442) și București (367). Dar, de ce atâtea diferențe? Unele instituții au raportat pacienți, altele doar vizite medicale, fără a specifica dacă aceeași persoană a fost înregistrată de mai multe ori. Aceste date contradictorii fac imposibilă o evaluare corectă a situației.

Și mai alarmant este că în 40 de județe, 3.827 de tineri sub 25 de ani au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni legate de droguri, iar 477 au ajuns în penitenciare. Alianta Binelui Comun subliniază că aceste cifre nu pot fi adunate pentru a obține un total, din cauza metodologiilor diferite și a suprapunerilor de date.

În 2023, au fost înregistrate 3.089 de urgențe medicale asociate consumului de droguri și 34 de decese, dintre care 25 din cauza supradozelor. Cannabisul domină cererile de tratament, urmat de opioide și substanțe psihoactive. Însă, sistemul educațional nu pare să fie pregătit să identifice și să sprijine elevii în dificultate. Un consilier școlar deservește aproximativ 760 de elevi. Statul reacționează la consecințe, nu la cauze.

Alianta Binelui Comun propune un sistem național unitar pentru raportarea cazurilor de consum de droguri, cu date comparabile între județe. Fără aceste măsuri, tinerii vor continua să ajungă în spitale, instanțe sau penitenciare, fără ca autoritățile să intervină la timp.