Ce s-ar întâmpla dacă durerea nu s-ar estompa niciodată? În fața fostului club Colectiv, familiile victimelor și supraviețuitorii se reunesc, marcând 11 ani de la o tragedie care a zguduit România. 65 de vieți pierdute, amintiri blocate în timp, durerea rămâne la fel de acută ca în noaptea fatidică de 30 octombrie 2015.
Rudele, prietenii și cei care au supraviețuit incendiului se strâng din nou, depunând flori și coroane, păstrând un moment de reculegere. Printre ei, președintele Nicușor Dan și premierul Luca Niculescu, amintind că, deși timpul a trecut, problemele persistă. România se confruntă în continuare cu o criză a centrelor specializate pentru tratarea pacienților cu arsuri grave.
„Îmi amintesc totul, secunda cu secunda”, spune un supraviețuitor, rememorând momentele terifiante din club. Când ieșirea s-a blocat și panică a cuprins totul, el a fost salvat de un prieten, dar durerea fizică și emoțională a rămas. „Am ajuns la spital în București și m-am trezit după trei săptămâni în Belgia.”
Premierul subliniază, cu tristețe, că Bucureștiul are nevoie urgentă de un centru modern pentru tratarea arsurilor grave. Cu doar șase paturi disponibile pentru pacienți, situația este critică. La 11 ani de la tragedie, lipsa infrastructurii medicale devine o problemă din ce în ce mai gravă.
Familia și comunitatea continuă să lupte pentru amintirea celor pierduți. Timpul nu vindecă, ci evidențiază nevoia de schimbare. Oare cât va mai dura până când România va acționa pentru a preveni astfel de tragedii în viitor?