Criza primăriilor: O treime nu mai poate plăti salariile!

Ce se întâmplă când primăriile nu mai au bani? O întrebare care ar trebui să ne îngrijoreze pe toți. Un studiu recent realizat de Funky Citizens arată că o treime din primăriile din România nu pot acoperi salariile din venituri proprii. Da, ai citit bine! În 2025, 30,9% dintre unitățile administrativ-teritoriale au intrat în incapacitate financiară, lăsând comunități întregi fără resurse esențiale.

Ce este în neregulă? În esență, organizarea administrativă din 1968 nu mai reflectă realitatea economică și demografică a țării. De la 2016 până în 2025, populația a scăzut în 2.490 din cele 3.181 de unități analizate. Iar în acest peisaj sumbru, 613 localități nu mai îndeplinesc pragurile demografice pentru rangul pe care îl dețin. E vorba de 120 de orașe, 52 de municipii și 441 de comune care, din păcate, nu mai pot susține comunitățile pe care le reprezintă.

În Teleorman, de exemplu, 96 din 97 de localități au pierdut locuitori. În contrast, creșterea demografică se concentrează în jurul marilor orașe, cu 77% din localitățile în expansiune situate la maxim 35 de kilometri de o reședință de județ. Aceasta nu este doar o statistică, ci o realitate care afectează viața oamenilor. Eroii? Cei care rămân să lupte pentru comunitățile lor. Personajele negative? Un sistem administrativ depășit.

Și asta nu e tot! Situația financiară a primăriilor este de-a dreptul alarmantă. Doar 462 de primării, adică mai puțin de 15% din total, pot acoperi salariile și cheltuielile curente. Iar comunele mici se confruntă cu cele mai mari provocări, unde costurile administrative sunt enorme în raport cu numărul de locuitori. Fiecare comunitate are nevoie de un aparat minim de funcționare, indiferent de dimensiunea ei.

Pe de altă parte, dezvoltarea economică este extrem de inegal distribuită. Deși România a recuperat o parte din decalajul față de media Uniunii Europene, diferențele regionale sunt uriașe. București-Ilfov depășește media europeană cu 181%, în timp ce Nord-Estul se zbate la doar 47%. 91% dintre locurile de muncă pentru persoanele cu calificare superioară sunt concentrate în cele 41 de zone urbane funcționale ale țării. Aceasta este o problemă care nu poate fi ignorată!

Mai mult, fragmentarea organizării regionale a instituțiilor statului îngreunează și mai mult situația. Opt structuri teritoriale diferite pentru domenii esențiale precum dezvoltarea, finanțele și gestionarea apelor nu coincid mereu, complicând și mai mult lucrurile. Aceasta este o situație care afectează viitorul a milioane de români!