Romania sub lupa: Eficiența fondurilor europene pentru natura în criză

Ce se întâmplă când banii europeni nu protejează natura? Aceasta este întrebarea crucială pe care o pune Curtea Europeană de Conturi, în mijlocul unui audit care vizează România și alte state UE în legătură cu rețeaua Natura 2000. Organizația de mediu Agent Green a cerut evaluarea nu doar a conformității administrative a proiectelor, ci și a eficienței reale a acestor investiții în conservarea biodiversității.

„Nu este suficient să verificăm dacă fondurile europene au fost cheltuite conform procedurilor. Întrebarea esențială este dacă ele au reușit să protejeze natura. Din păcate, în prea multe cazuri, răspunsul este nu”, afirmă Gabriel Păun, președintele Agent Green. Deși România a beneficiat de finanțări semnificative, degradarea habitatelor continuă, chiar și în situri protejate. Iar rezultatele stării de conservare sunt mult sub așteptări.

Într-un memoriu tehnic înaintat Curții, Agent Green arată că problemele din România nu sunt accidente administrative, ci simptome ale unor deficiențe sistemice în guvernanță și utilizarea fondurilor europene. De la întârzieri în protejarea pădurilor primare până la lipsa standardelor unitare pentru cartarea habitatelor, situația este alarmantă.

Documentul sintetizează 17 ani de investigații și monitorizări, evidențiind că eficiența fondurilor europene este rar evaluată în funcție de rezultatele ecologice obținute. Agent Green subliniază că este timpul pentru o reformare profundă a sistemului de administrare a ariilor naturale protejate din România.

Pe scurt, auditul Curții Europene de Conturi ar putea fi momentul de cotitură pe care natura din România îl aștepta. Poate că acum, mai mult ca niciodată, este esențial să întrebăm: unde sunt banii care ar fi trebuit să salveze natura?