Ce se întâmplă când aproape unul din cinci români se confruntă cu sărăcia? O statistică alarmantă a fost publicată recent de Institutul Național de Statistică, iar datele pentru 2025 sunt devastatoare: 18,4% din populație, adică 3,47 milioane de oameni, trăiesc sub pragul sărăciei. Să ne gândim: ce înseamnă asta pentru comunitatea noastră?
Un român este considerat „sărac relativ” dacă venitul său este sub 24.435 de lei pe an, echivalentul a aproximativ 2.036 de lei pe lună. Aceasta este limita stabilită de Eurostat, iar numărul celor afectați a scăzut cu 127.000 față de 2024. Dar nu lăsați aceste cifre să vă inducă în eroare – problema este mult mai complexă.
Aproape 1 din 6 români (16,8%) se confruntă cu privarea materială severă. Aceasta înseamnă că nu își pot permite lucruri esențiale, cum ar fi plata facturilor la timp sau o masă cu carne de două ori pe săptămână. Aceasta este realitatea cruntă pe care o trăiesc milioane de oameni din jurul nostru.
Copiii și tinerii sunt cei mai vulnerabili. Rata sărăciei în rândul tinerilor de 18-24 de ani a ajuns la 25,8%, iar pentru copiii sub 18 ani, procentul este de 23,6%. Unul din patru tineri din România trăiește în condiții sub pragul de sărăcie. În plus, femeile sunt mai afectate decât bărbații, cu 18,7% față de 18,0%. Aceasta nu este doar o statistică; este o criză care afectează viitorul generațiilor următoare.
Și dacă te întrebi cine sunt cei mai expuși, ei bine, oamenii fără loc de muncă riscă excluziunea socială în proporție de 36,5%, comparativ cu 16,0% în rândul celor angajați. Educația joacă un rol crucial: mai mult de jumătate (54,7%) dintre cei cu un nivel scăzut de educație se află în risc de excluziune.
Prahova, parte din Sud-Muntenia, se confruntă cu aceste provocări. Deși Ploiești, ca oraș mare, are o industrie puternică, zonele rurale și orașele mici din județ simt din plin presiunea sărăciei. Sud-Estul și Sud-Vestul Olteniei sunt cele mai afectate regiuni, dar Sud-Muntenia nu se află prea departe de aceste statistici alarmante.
Un detaliu esențial: fără pensii și transferuri sociale, 44,2% dintre români ar fi sub pragul sărăciei, iar la vârstnici, procentul ar ajunge la un uimitor 87,9%. Acest lucru subliniază importanța rețelei de protecție socială, dar și fragilitatea acesteia. Sărăcia poate părea o statistică, dar este o realitate trăită de milioane.
În concluzie, deși lucrurile par să se îmbunătățească ușor față de anul 2024, ritmul este lent, iar copiii, tinerii și șomerii rămân cei mai expuși. În Prahova și în întreaga zonă sudică a României, presiunea sărăciei este mai mare decât în regiunile din vest sau în București. Următoarele date pe județe vor fi publicate în toamnă, dar, până atunci, să ne gândim la soluții și la cum putem ajuta aceste comunități vulnerabile.