Vestea vine ca un șoc pentru europeni: Comisia Europeană trage frâna de urgență în fața măsurilor de compensare a prețurilor ridicate la carburanți. Dar de ce riscă Uniunea Europeană o nouă criză fiscală?
Bătălia politică dintre Bruxelles și statele membre s-a intensificat după ce oficialii au cerut prudență. Italia, Spania și alte țări deja reduc taxele pe combustibil, cerând Bruxelles-ului relaxarea normelor fiscale.
Cu un preț al petrolului care se apropie vertiginos de cifre nemaivăzute din cauza tensiunilor din Iran, consumatorii sunt prinși la mijloc. Și nu doar consumatorii, ci și guvernele, care jonglează cu restricțiile bugetare impuse de Bruxelles.
Marja de manevră
Comisarul pentru energie, Dan Jorgensen, avertizează că o extindere necontrolată a acestor măsuri ar putea pune în pericol stabilitatea economică a Uniunii. Coordonare și prudență, acesta este mesajul.
- Irlanda și Italia deja cer relaxarea regulilor fiscale.
- România își plafonează adaosurile comerciale la carburanți.
- Bruxelles-ul răspunde cu consultanță tehnică, dar fără compromisuri pe reguli.
Europa se zguduie sub povara unei economii în pragul imploziei, avertizează specialiștii. Se poate oare ca această criză a combustibililor să devină următoarea mare încercare pentru Uniunea Europeană? Să fie politicile prietenoase cu mediul un obstacol sau un ajutor în această ecuație complicată?
Consecințele
Președinta BCE, Christine Lagarde, subliniază că măsurile extinse ar alimenta inflația. Factorii de decizie trebuie să își concentreze eforturile pe acțiuni specifice și temporare. Un lucru este sigur: povara nu poate fi susținută la infinit.
Ministrul italian de finanțe, Giancarlo Giorgetti, și omologii săi solicită o taxă pe profiturile marilor companii energetice, un gest care ar putea oferi răgaz cetățenilor sufocați de povara facturilor.
Suntem la o răscruce. Deciziile luate acum vor stabili dacă ne îndreptăm spre o perioadă de stabilitate sau una de incertitudine economică prelungită.